Ingrijorarea este ca un balansoar
februarie 13th, 2009 § 4 comentarii
“Ingrijorarea este ca un balansoar: iti da o ocupatie, dar nu rezolvi nimic cu ea.”
“Inceputul ingrijorarii inseamna sfarsitul credintei. Inceputul credintei adevarate inseamna sfarsitul ingrijorarii.”
Nelinistea si ingrijorarile noastre se datoreaza faptului ca nu luam in calcul pe Dumnezeu.
Cand ne ingrijoram, spunem: “Dumnezeu nu poate”. Daca ne ingrijoram excesiv nu traim prin credinta. Cu toate ca vrem sa fim femei credincioase, ingrijorarea ajunge sa ne caracterizeze. Stim cat de chinuitor este sa te afli in ghearele ingrijorarii. Stim cum ni se strecoara in minte un fior de teama, infiltrandu-se peste tot, pana ce isi sapa o albie catre trage in scurt timp toate celelalte ganduri. Trebuie sa invingem aceasta boala a neincrederii in Dumnezeu.
… banii: Cu ce vom plati ratele luna aceasta? Voi avea bani sa-mi copiii la o universitate buna? Cum as putea sa imi cumpar o masina noua?
copiii: Voi putea avea copii? Oare voi fi o mama buna? Oare copiii mei ma vor necaji la fel de mult cum i-am necajit eu pe parintii mei?
casatoria: Oare imi voi gasi un sot? Voi avea o casnicie durabila si fericita? Imi va fi sotul meu credincios intotdeauna?
sanatate: Daca ma voi imbolnavi de cancer sau Alzheimer, eu sau cineva drag?
serviciul: Sa lucrez sau sa stau acasa cu copiii? Daca lucrez, imi voi putea pastra serviciul?
Silueta: voi arata la fel de grasa in costumul de baie?
amenintari: Daca voi fi violata? daca copilul meu va fi victima unui abuz sexual? Daca va pune vreun nebun o bomba in avionul in care voi fi si eu?
*** trei cauze:
1. lumea a scapat de sub control;
2. familia a scapat de sub control;
3. viata mi-a scapat de sub control.
… ingrijorarea are de-a face mai mult cu perspectiva decat cu circumstantele. In situatii similare, o femeie se poate ingrijora, pe cand alta poate ramane linistita. Femeile se ingrijoreaza atunci cand percep o amenintare sau un pericol…Cand copilul meu se afla in mijlocul soselei si se apropieo masina, pericolul este real; in acest caz, ingrijorarea este buna, este un sistem de alarma care ma va ajuta sa-l salvez. Daca sunt ingrijorata pentru ca s-ar putea ca el sa ia droguri, pentru ca fiica mea ar putea ramane insarcinata, pentru ca sotul meu ar putea fi infidel, pentru ca as putea avea cancer la san, pentru ca s-ar putea sa nu avem cu ce plati facturile in luna urmatoare, pericolul este imaginar.
Filozoful francez Montaigne spunea: “Viata mi-a fost plina de nenorociri teribile, dintre care majoritatea nu s-au intamplat niciodata.” Cand pierdem timp pretios ingrijorandu-ne pentru ceea ce s-ar putea intampla, anxietatea devine o povara care ne apasa, ne stoarce de puteri si ne face neputinciosi.
…ingrijorarea este distructiva.
… ingrijorarea nu schimba niciodata nimic, cu exceptia persoanei care se ingrijoreaza.
… Eliberarea de ingrijorare este un proces:
- recunosti ca anxietatea este un pacat si il marturisesti lui Dumnezeu
- Te incredintezi suveranitatii Sale. Multumeste-I ca este Stapanul Binecuvantat al tuturor problemelor tale.
- Decizi sa-ti arunci ingrijorarile asupra Lui.
- Decizi sa-I incredintezi Lui toate zilele tale de maine si sa traiesti ziua de azi.
“Linisteste-mi inima ingrijorata” – Linda Dillow
Ce pasaj frumos!
Eu am trecut prin asa ceva astazi. Ca de obicei am avut probleme cu soba. Din cauza vantului puternic nu am putut face focul pentru ca tot fumul ne intra in casa. Asa ca am stins jarul si am folosit un calorifer.Insa am fost foarte trista si cumva suparata ca Dumnezeu a adus asa multi nori peste familia mea saptamana asta. Si pe cand ma luptam cu necredinta am pus mana pe soba. Era calda, ca un calorifer dat pe 3(stiti voi cei cu repartitoare). Fetelor si acum e la fel de calda desi eu am stins jarul la ora 10. Nu glumesc. Geamul este fierbinte si nu poti tine mana pe el.
Dumnezeu poate si are grija de copiii LUI.
Iti multumesc Doamne pentru ca si eu sunt copilul Tau.
Mi-a placut foarte tare eseul acesta, este asa de real si parte din toate zilele noastre. Este foarte adevarat ca ingrijoaraea ne faci robi, devenim foarte usor cuprinsi de anxieatate de motive reale sau mai putin reale. Este stiintific dovedit ca anxietatea dauneaza grad starii noastre de sanatate psihica, fizica si spirituala. Indiferent de cauza, Tatal nostru ne-a spus sa nu ne ingrijoram de nimic ca vom primi totul, singura noastra grija sa fie imparatia lui Dumnezeu.
25 De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
26 Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu semenă, nici nu seceră, şi nici nu strâng nimic în grînare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu Sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?
27 Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
28 Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
29 totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
30 Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
31 Nu vă îngrijoraţi, deci, zicând: „Ce vom mânca?” Sau: „Ce vom bea?” Sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?”
32 Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.
33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
34 Nu vă îngrijoraţi, deci, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.
(Matei 6:25-34)
Ce frumos isi arata Dumnezeu dragostea pentru noi! Ma bucur mult Ana! Te-am simtit asa trista astazi…
Mariutza, eu ma regasesc adesea cuprinsa de ingrijorare. Mi-a facut mult bine pasajul de mai sus, atunci cand l-am citit, si ori de cate ori revin asupra lui.
Eu chiar mi-am propus sa nu ma mai ingrijorez, iar cum cand resursele noastre sunt la capat, vreau sa am credinta ca Dumnezeu va duce la capat lucrarea Lui iar faina si untdelemnul nu vor scadea.