Disciplina?!?

Dimineata. Zi de lucru. Mergeam pe jos spre serviciu. Eram asa bucuroasa ca soarele stralucea si ma uitam in jurul meu sa vad  cladirile, oamenii, copacii in lumina lui. La un depozit de materiale de contructii abia se incepuse activitatea: un baiat in jur de 13-14 ani isi ajuta tatal sa aranjeze marfa. Tatal era aplecat peste niste saci de ciment, iar baiatul, in picioare, in fata lui, aranja niste stinghii. Ii striga ceva baiatului dupa care ii trase o palma peste fata. In plina strada! Am crezut ca i-a mutat fata la spate, asa tare mi s-a parut ca l-a lovit. Pentru o secunda ne-am uitat unul la altul.  Mi-am luat imediat privirea de la el ca sa nu se simta mai rau decat se simtea deja! Eram socata! Cat de umilit trebuie sa se fi simtit acel baiat!

Mi-am amintit ca citisem cu ceva timp in un articol legat de disciplina sau abuz in care se prezenta un caz cu trei variante de „raspuns”:

La scoala. Invatatoarea o atentioneaza pe mama. Copilul facuse probleme atat la ore cat si in pauza.

  1. Mama ii aplica un tratament „sanatos” in fata tuturor colegilor lui. Il trage de urechi si o ploaie de palme cade peste fata lui. Copilul se agata de mama dar ea nu ii da nici o atentie ba chiar il impinge spunandu-i ca o face de rusine.
  2. Mama il imbratiseaza si il scuza cum ca are o personalitate puternica, si acasa face asa, ea doar a atentionat-o ca e un copil greu de imblanzit!
  3. Mama asculta ce spune invatatoarea. Isi ia fiul si in drum spre casa discuta cu el. El isi cere iertare si promite ca nu va mai face. Mama il iarta dar, pentru ca nu e prima oara cand se intampla, ii spune ca va trebui sa-l pedepseasca: toata seara nu are voie sa iasa din camera si toata saptamana nu are voie sa atinga calculatorul.

Voi ce varianta ati alege?

Reclame

5 gânduri despre „Disciplina?!?

  1. varianta 3.

    Interesant este ca dezbat subiectul acesta cu sotul meu de cateza zile incoace. Evident ca avem pareri diferite insa „Domnul sa ne ajute sa fim mame intelepte!”

    Sa disciplinezi copilul in public este cea mai mare greseala dupa parerea mea (si chiar si sotul meu e de acord la asta 😉 – cata ura n-o fi simtit copilul acela fata de tatal lui in momentul acela!

  2. si eu aleg varianta 3. insa una din fetele mele nu se mai teme de nici un fel de disciplinare. pentru ea ar fi mai eficienta mustrarea publica. insa ezitam sa o punem in practica.
    cea mare este mult mai ascultatoare. dar cea mica (7 ani) nu poate fi disciplinata cu nimic, nu-i pasa daca este pedepsita sau ridiculizata public pentru ca nu-i pasa de parerea nimanui. ne tot gandim si noi cum sa mai procedam cu ea….

  3. Buna Elena! Ma bucur ca ai fost deschisa si ai povestit despre fetele tale.
    Si la mine merge mai greu cu cel de al doilea. O metoda care da roade e luarea privilegiilor. Probabil ca o sa razi dar la Mihai (4 ani) functioneaza daca ii spun, ca si pedeapsa, ca nu mai are voie sa se imbrace cu costumul de Spiderman in ziua respectiva… 😀 Sunt sigura ca la voi nu merge cu Spiderman! 😀 😀 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s