Discutie intre doi embrioni

– Si tu crezi in viata de dupa nastere?

– Desigur. Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva. Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza.

– Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate? Continuă lectura

Dacă mi-aş putea trăi din nou viaţa – de Erma Bombeck

(scrisa dupa ce a aflat ca are o boala incurabila)

Dacă mi-aş putea trăi din nou viaţa, aş fi vorbit mai puţin şi aş fi ascultat mai mult.
Aş fi invitat prieteni la masa chiar dacă covorul era pătat şi canapeaua era veche.
Aş fi mâncat pop-corn în camera “bună” şi nu mi-aş mai fi făcut atâtea griji din cauza mizeriei când cineva vroia să aprindă focul în şemineu.
Mi-aş fi făcut timp să-l ascult pe bunicul povestind despre tinereţea lui.
N-aş fi insistat niciodată să ridic geamurile maşinii într-o zi frumoasă de vară, doar pentru că părul meu fusese proaspat coafat şi fixat.
Aş fi ars lumânarea roz sculptată ca un trandafir, în loc să o las să se topească în cămară.
Aş fi stat întinsă pe pajişte cu copiii mei, fără să-mi fac griji de petele de iarbă de pe haine.
Aş fi plâns şi râs mai puţin privind televizorul şi mai mult privind viaţa.
Aş fi preluat mai multe din responsabilităţile soţului meu.
M-aş fi culcat atunci când mă simţeam rău, în loc să pretind că pamântul se va opri dacă eu nu voi fi la serviciu pentru o zi.
N-aş fi cumpărat niciodată nimic doar pentru ca era practic sau garantat să funcţioneze o viaţă.
În loc să-mi fi dorit să treacă mai repede cele nouă luni de sarcină, aş fi preţuit fiecare moment şi aş fi realizat că minunea care creştea în mine era singura şansă să-L asist pe Dumnezeu la înfăptuirea unui miracol.
Când copiii mei mă sărutau impetuos, n-aş fi spus niciodată “Mai târziu! Acum du-te şi spală-te pentru cină.”
Aş fi spus mai des “Te iubesc” şi “Îmi pare rău”.
Dar, cel mai mult, dacă ar fi să am o a doua şansă la viaţă, aş preţui fiecare minut…l-aş privi cu adevărat…l-aş trăi…şi nu l-aş mai da vreodată înapoi.

Continuă lectura

Integritate

Integritatea implica mult mai mult decat o simpla evitare a incalcarii unor reguli. Inseamna sa devin acea persoana care face ceea ce trebuie. Integritatea nu inseamna sa devin foarte bun la a nu face lucrurile pe care imi doresc foarte mult sa le fac. Nu inseamna sa ma folosesc de multa ambitie pentru a-mi inabusi dorintele. Inseamna sa devin acea persoana care sa vrea intr-adevar sa faca ceea ce este bine.

John Ortberg

Declaratia unui copil african

Ce tare e! cind ma nasc sunt negru, cind cresc sunt negru, cind stau la soare sunt negru, cind mi-e frig sunt negru, cind sunt speriat sunt negru, cind sunt bolnav sunt negru, iar cind mor sunt tot negru…

Iar tu …tipa alba… cind te nasti esti roz, cind cresti esti alba, cind stai la soare esti rosie, cind ti-e frig esti albastra, cind esti speriata esti verde iar cind mori esti cenusie… Si tu ma numesti pe mine COLORAT!

Sterge praful, daca trebuie…

Sterge praful, daca trebuie
(Autor necunoscut)
Sterge praful, daca trebuie, dar oare n-ar fi mai bine
Sa pictezi un tablou sau sa scrii o scrisoare,
Sa coci o prajitura sau sa plantezi o samanta,
Cantarind diferenta intre a vrea si a avea nevoie?
Sterge praful, daca trebuie, dar vezi ca nu prea e timp,
Cand sunt rauri in care sa inoti si munti pe caresa te cateri,
Muzica de ascultat si carti de citit,
Prieteni de iubit si viata de trait. Continuă lectura

Puterea unei virgule

In cadrul unui experiment sociologic, unei grupe de 50 de oameni, in care erau in mod egal femei si barbati, i s-a dat un text si insarcinarea sa aseze in cadrul acelui text o virgula.

Textul era:

“Daca barbatul ar sti realmente valoarea pe care o are femeia ar merge in patru labe.”

Toti barbatii au asezat virgula dupa cuvantul “are”.

Toate femeile au asezat virgula dupa cuvantul “femeia”.

*Madalina I.

Orbul si ziaristul

orb

Pe o strada din Paris statea un orb cu o palarie la picioare si o placuta de lemn pe care scria cu creta alba: “Va rog, ajutati-ma, sunt orb”.

Un ziarist trecu si vazu foarte putini bani in palarie. Fara sa ceara voie, lua placuta, o intoarse pe dos, scrise altceva, o puse la picioarele orbului si pleca.

Spre seara ziaristul se intoarse pe acelasi rum, trecand din nou pe langa orbul care cersea. Acum palaria lui era plina de Continuă lectura

GEORGE

Este elev in clasa a VI-a. Un pic grasut, cu obrajii rosii, cu gropite in obraz, copil cu pantalonii vesnic “intrati la apa”, cu manecile prea scurte la bluze, cam murdarel dar nu exagerat, fara manuale, ca deh, la codasi nu ajung manualele distribuite la inceputul anului scolar. Asta e George. Este izolat de colegii sai, care nu il agreeaza, banca lui fiind la 2 metri distanta de ceilalti colegi care stau impreuna, cu bancile unite. Cand am intrat prima data in clasa Continuă lectura

Ingrijorarea este ca un balansoar

courthouserockingchair

„Ingrijorarea este ca un balansoar: iti da o ocupatie, dar nu rezolvi nimic cu ea.”

„Inceputul ingrijorarii inseamna sfarsitul credintei. Inceputul credintei adevarate inseamna sfarsitul ingrijorarii.”

Nelinistea si ingrijorarile noastre se datoreaza faptului ca nu luam in calcul pe Dumnezeu.

Cand ne ingrijoram, spunem: „Dumnezeu nu poate”. Daca ne ingrijoram excesiv nu traim prin credinta.  Cu toate ca vrem sa fim femei credincioase, ingrijorarea ajunge sa ne caracterizeze. Stim cat de chinuitor este sa te afli in ghearele ingrijorarii. Stim cum ni se strecoara in minte un fior de teama, infiltrandu-se Continuă lectura