Ianuarie 2010

“Viata nu poate fi data inapoi”

Cand era foarte mic, fiul meu John ii placea mult sa se joace ore in sir cu tot felul de aparate. Intr-o zi, cand avea trei ani, s-a jucat aproximativ o ora cu un casetofon de jucarie. In cele din urma, s-a uitat la mama lui si i-a spus:

- Mami, stii care-i problema cu viata?

- Nu, nu stiu. Care-i problema cu viata?

Atunci un copil in varsta de trei ani, care era asezat pe podea si reflectase profund atat la tehnologia Fisher-Price cat si la conditia umana, a facut una dintre cele mai profunde observatii despre viata pe care le-am auzit vreodata:

- Problema cu viata, spuse el, e ca nu are buton de dat inapoi.

“Trebuie sa previi regretele”

Nu prea cunosc exemplu mai dramatic de viata care a starnit regrete decat cea a marelui eseist si istoric scotian Thomas Carlyle.

… Carlyle  s-a casatorit cu secretara sa, Jane Welsh. Ea era extrem de inteligenta si atragatoare si a continuat sa lucreze ca secretara a lui Carlyle dupa ce s-au casatorit.

La o vreme dupa cununie, Jane s-a imbolnavit. Carlyle, care probabil nu era obsedat de bani, era extrem de devotat muncii sale. Se pare ca nu a prea observat ca sotia lui are o sanatate subreda. Era cufundat in munca sa si a lasat-o pe Jane sa lucreze in continuare. Insa ea avea cancer; in cele din urma a fost tintuita la pat. Desi Carlyle o iubea cu adevarat, el a descoperit ca nu a avut prea mult timp pentru ea si nu i-a acordat prea multa atentie.

Dupa mai multi ani care s-au scurs in felul acesta, Jane a murit. Ziua inmormantarii ei a fost una vijelioasa; trupul lui Jane a fost dus la cimitir prin ploaie si noroi. Carlyle s-a intors mai tarziu intr-o casa care era dintr-odata cutremurator de pustie. A urcat la etaj, in camera lui Jane, si s-a asezat pe scaunul de langa patul ei, scaunul pentru care avusese atat de putin timp. A observat jurnalul ei pe masa de langa pat. L-a luat si a inceput sa citeasca. Pe o pagina intreaga, Jane scrisese un singur rand: “Ieri a petrecut o ora cu mine si parca simteam ca sunt in cer; il iubesc atat de mult!”

Bravo, Cosmin!

Colinde

Cantecul lui Iosif

varianta originala:

Fulg

Modelul l-am luat de aici. Sunt o multime: cu brazi, lumanari, modele mai simple sau mai complicate. Eu nu am vrut sa ma complic asa ca l-am luat pe cel mai simplu. Initial am vrut sa il fac cu Stefan dar ar fi vrut si Mihai asa ca am amanat pentru anul urmator cand or sa fie mai mari. N-am reusit sa fac prea multi, ati vazut la capela. Ma gandeam, daca aveti timp saptamana aceasta, poate vineri veniti si cu cativa fulgi din acestia sa completam “decorul” (avem sa ceva, Ana?) pentru copii.

Mai jos aveti pasii de urmat.

La multi ani, Cristina & Cristi!

Si pentru ca STIU ca iti plac GALBENELELE…

Pilda chinezeasca

Era odata un taran chinez  foarte sarac, dar destept care isi lucra din greu pamantul impreuna cu fiul sau. Intr-o zi fiul ii spuse:

“Tata, ce ghinion, calul nu a venit la munca astazi.“
“Pentru ce numesti asta ghinion? , raspunse tatal. Sa vedem ce ne aduce ziua de maine.“
Dupa cateva zile calul reveni insotit de o minunata iapa salbatica.

“Tata, ce noroc pe noi!, exclama fiul. Calul nostru ne-a mai adus un ajutor.“
“De ce numesti tu asta noroc?, raspunse tatal. Sa asteptam sa vedem ce ne aduce ziua de maine.“

Stea de Craciun

Aveti nevoie de:

- 6 patrate de hartie

- lipici

- foarfeca